Profetiile Ii apartin Domnului in intregime, iar nu celui ce scrie profetia (Isaia, Ieremia etc.)
Cartea "Isaia" este o carte profetica, cuprinde mai multe profetii, dar nu sunt "profetiile lui Isaia" asa cum de multe ori le numim noi impropriu. Aceste profetii sunt ale Domnului, Ii apartin Lui, sunt facute de El, iar profetul Isaia este doar o unealta, gura care va da glas inimii revarsate a Domnului, a "Sfantului lui Israel ". Probabil mai mult de 90-95% din continutul cartii sunt cuvintele directe ale lui Dumnezeu, care vorbeste. Lui Dumnezeu "i-a venit cheful" sa vorbeasca si nimeni nu Il va opri de la aceasta. Foarte putine sunt cuvintele lui Isaia in afara de cuvintele pe care le reproduce direct din partea lui Dumnezeu: comentarii, experiente personale sau anumite parti narative.
Dumnezeu are ceva de comunicat poporului Sau si este frustrat ca acesta nu il asculta. Mai degraba este preocupat cu prea multele jertfe... La un moment dat, Dumnezeu comenteaza starea poporului: "Ai vazut multe, dar nu ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar nu ai auzit" (cap. 42.20), iar mai tarziu, in cap. 44.1: "Asculta acum, Iacove, robul Meu, Israele", pe care te-am ales. Asa vorbeste Domnul..." [precum si in 48.1; 49.1 etc.] pentru ca apoi, in cap. 50.2 Dumnezeu chiar sa isi arate pe fata iritarea cu privire la faptul ca El vorbeste si nimeni nu Il baga in seama, nimeni nu ia aminte...
Aceasta este una din temele majore ale cartii "Isaia". Dumnezeu vorbeste, si vrea sa fie ascultat.
Ca aplicatie, cateva ganduri la care sa meditam:
Cum tratam cartea "Isaia" - ca pe un sir lung de profetii care nu ne privesc pe noi personal? Vi se pare plictisitor acest Isaia, care incepe sa scrie o carte lunga si nu-i mai gaseste sfarsitul? Sau, dincolo de vocea lui reusim sa auzim glasul Domnului prin gura Lui? Daca e vocea Prietenului tau cel mai bun, cat de drag iti este sa o asculti? Cu ce placere citesti cartea "Isaia"? E acelasi Dumnezeu despre care iti place sa spui ca te-a mantuit prin har, si ne place sa vorbim mult despre har, si despre credinta, si despre justificare, si despre pecetluirea cu Duhul Sfant... dar pana la urma si in Isaia vorbeste acelasi Dumnezeu! Acelasi Prieten al tau!
Ba chiar, am putea spune ca in Isaia gasim reproduse in mod direct ("Asa vorbeste Domnul..." ! ) mai multe cuvinte decat gasim in toate cartile Noului Testament la un loc! Bineinteles, intreaga Scriptura este insuflata de Dumnezeu, dar nu intotdeauna Dumnezeu putem citi nemijlocit cuvintele lui Dumnezeu! Cand citesti "Isaia" e ca si cum ai da drumul la radio si il poti auzi in direct pe Dumnezeu!!!
Cum tratezi cartea "Isaia"? Cum Il tratezi pe Dumnezeu personal, care vorbeste in ea?...
Cartea "Isaia" este o carte profetica, cuprinde mai multe profetii, dar nu sunt "profetiile lui Isaia" asa cum de multe ori le numim noi impropriu. Aceste profetii sunt ale Domnului, Ii apartin Lui, sunt facute de El, iar profetul Isaia este doar o unealta, gura care va da glas inimii revarsate a Domnului, a "Sfantului lui Israel ". Probabil mai mult de 90-95% din continutul cartii sunt cuvintele directe ale lui Dumnezeu, care vorbeste. Lui Dumnezeu "i-a venit cheful" sa vorbeasca si nimeni nu Il va opri de la aceasta. Foarte putine sunt cuvintele lui Isaia in afara de cuvintele pe care le reproduce direct din partea lui Dumnezeu: comentarii, experiente personale sau anumite parti narative.
Dumnezeu are ceva de comunicat poporului Sau si este frustrat ca acesta nu il asculta. Mai degraba este preocupat cu prea multele jertfe... La un moment dat, Dumnezeu comenteaza starea poporului: "Ai vazut multe, dar nu ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar nu ai auzit" (cap. 42.20), iar mai tarziu, in cap. 44.1: "Asculta acum, Iacove, robul Meu, Israele", pe care te-am ales. Asa vorbeste Domnul..." [precum si in 48.1; 49.1 etc.] pentru ca apoi, in cap. 50.2 Dumnezeu chiar sa isi arate pe fata iritarea cu privire la faptul ca El vorbeste si nimeni nu Il baga in seama, nimeni nu ia aminte...
Aceasta este una din temele majore ale cartii "Isaia". Dumnezeu vorbeste, si vrea sa fie ascultat.
Ca aplicatie, cateva ganduri la care sa meditam:
Cum tratam cartea "Isaia" - ca pe un sir lung de profetii care nu ne privesc pe noi personal? Vi se pare plictisitor acest Isaia, care incepe sa scrie o carte lunga si nu-i mai gaseste sfarsitul? Sau, dincolo de vocea lui reusim sa auzim glasul Domnului prin gura Lui? Daca e vocea Prietenului tau cel mai bun, cat de drag iti este sa o asculti? Cu ce placere citesti cartea "Isaia"? E acelasi Dumnezeu despre care iti place sa spui ca te-a mantuit prin har, si ne place sa vorbim mult despre har, si despre credinta, si despre justificare, si despre pecetluirea cu Duhul Sfant... dar pana la urma si in Isaia vorbeste acelasi Dumnezeu! Acelasi Prieten al tau!
Ba chiar, am putea spune ca in Isaia gasim reproduse in mod direct ("Asa vorbeste Domnul..." ! ) mai multe cuvinte decat gasim in toate cartile Noului Testament la un loc! Bineinteles, intreaga Scriptura este insuflata de Dumnezeu, dar nu intotdeauna Dumnezeu putem citi nemijlocit cuvintele lui Dumnezeu! Cand citesti "Isaia" e ca si cum ai da drumul la radio si il poti auzi in direct pe Dumnezeu!!!
Cum tratezi cartea "Isaia"? Cum Il tratezi pe Dumnezeu personal, care vorbeste in ea?...
0 COMENTARII:
Trimiteți un comentariu